Podurile dintre Fetești și Cernavodă „Anghel Saligny”, municipiul Fetești

Podurile dintre Feteşti şi Cernavodă – „Anghel Saligny”, situate între localităţile Feteşti şi Cernavodă, cod L.M.I. : IL-II-a-A-14114, datare: 1890-1895.

Podurile dintre Feteşti şi Cernavodă – „Anghel Saligny” sunt un ansamblu arhitectural de importanță națională și universală, proiectat și construit de inginerul român Anghel Saligny. În anul 1887, construcția căii ferate București-Constanța ajunsese în localitatea Fetești, an în care a fost inaugurată și gara. În același an, inginerul constructor,  Anghel Saligny a primit însărcinarea construirii podurilor de cale ferată peste Dunăre, realizând, în acest mod, legătura între cele două provincii române, Valahia și Dobrogea (provincie care revenise la trupul țării după Războiul de Independență din 1877-1878), precum și legătura prin calea ferată a capitalei de orașul Constanța, principalul port la Marea Neagră. Construcția podurilor a început în anul 1890 și s-a terminat cinci ani mai târziu.

Podurile dintre Feteşti și Cernavodă s-au inaugurat la data de 1 octombrie 1895. La acea dată, podurile aveau o lungime totală de 4088 m, fiind cel mai lung pod din Europa continentală şi unul din principalele poduri metalice cu deschidere mare din lume. Sistemul se compunea dintr-un pod peste braţul Borcea, unul peste Dunăre şi un viaduct peste Balta Ezerului, desfiinţat în 1969 şi înlocuit cu un terasament în rambleu, în urma desecării bălţii. Structura podurilor este din grinzi metalice, din oțel moale îmbinate cu nituri, cu console şi articulaţii pe pilieri de piatră. Podul peste Borcea are trei deschideri de 140 m, iar cel peste braţul principal al Dunării are 4 deschideri de 140 m şi una de 195 m.